miercuri, 26 decembrie 2012

CRAIASA DIN POVESTE de M.Eminescu in cuvinte incrucisate

    
Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru şi cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele şi cerul românesc. Mircea Eliade
 
ORIZONTAL : 1) Iubită, portretizată ca un personaj de poveste, în poezia din titlu, apărută în 1876, în „Convorbiri literare”   –   În primele strofe predomină elemente de pastel: S-adun...  în şezătoare / De painjen tort să rumpă, / Şi anină-n haina nopţii / Boabe mari de piatră scumpă.    2) Din descrierea copilei, fiinţei întrupate din trestii: Păru-i galben, / Faţa ei lucesc în lună, / Iar în ochii ei...  / Toate basmele s-adună     –   Poezia Mai am un singur...   3) Cete!   –   Dându-... trestia-ntr-o parte, / Stă copila  lin plecată  –   Trandafiri aruncă roşii / Peste...  fermecată.    4) Poezia ... steaua   –  Din poezia Diana: Din valuri reci, din umbre moi,/ S'... ' o zână liniştită / Cu ochii mari, cu umeri goi?  –  Notă muzicală.    5) Mutare!  –   Din Atât de fragedă: O vis ferice de iubire, / Mireasă blândă din poveşti, / Nu mai zâmbi! A ta zâmbire / Mi-arată...  de dulce eşti  –  Josul apei.  6) Crăiasa din poveşti descântă apele, oficiind un adevărat ritual: Ca să iasă chipu-n faţă, / Trandafiri aruncă...   –   A fremăta.    7) Adevărate  –  În schiţa de portret a copilei apare eterna iubita eminesciană: Iar în ochii ei albaştri / Toate basmele s-...    8) Ere!  –   Crăiasa emană multă vrajă şi gingăşie: Iar în ochii ei albaştri / Toate...  s-adună.    9) Luna,  stăpâna nopţii, umple cadrul cu puteri magice: Neguri albe, strălucite / Naşte luna argintie, / Ea le...  peste ape, / Le întinde pe câmpie   –  Uimit.   10)  Aruncă proiectile   –  Iscusinţă.    11) A enerva   –  Soţia legendarului Manole  –  Cap de oltean!   12) Din scrisoarea Cezarei către Ieronim: Dar te iubesc. Crede că nu voi supravieţui nenorocirea mea. Rămâind... , nu m-ai scăpa, ci m-ai face numai să mor de îngrijire (Cezara)   –  Din Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie: Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,/ Dacă...  -ţi mîndri aste le nutresc   –   Şi din poezia Nu mă înţelegi: În ochii mei acuma nimic nu...  preţ / Ca taina ce ascunde a tale frumuseţi.   

 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
 
2
 
3
 
 
 
4
 
 
 
5
 
 
 
6
 
7
 
 
8
 
 
9
 
10
 
11
 
 
12
 
 
VERTICAL: 1) Îndrăgostită de propriu-i chip, fata se caută în oglinda apei: Ca să vad-un chip, se uită / Cum aleargă apa-n cercuri, / ... vrăjit de mult e lacul   –   Într-un tablou mirific, dominat de lună şi lac, dându-şi...  -ntr-o parte, / Stă copila lin plecată.    2) Râu în Câmpia Română    –   Sfîntă, protectoarea iubirii: Caci vrajit de mult e lacul / De-un cuvant al sfintei...   3) Paul Bădescu  –  Neguri albe, strălucite / Naşte...  argintie  –  Element de compunere savantă cu semnificaţia „de unghie”.    4) Ca să...  chipu-n faţă, / Trandafiri aruncă tineri   Fluviu situat în Cehia şi Germania  –  Poezia Lasă-... lumea .    5) Liga Studenţilor de la Istorie (abr.)    –   Romul Munteanu despre marele poet:  Evident, nu se poate susţine ideea ca toate acele procedee ce ţin de vechea recuzită romantică a primilor deschizători de drumuri ar lipsi cu desavârsire din…  eminesciană (“Eminescu si eternitatea discursului liric”).   6) Stau în faţă!  –  A usturoia (reg.)  –   Din Muşatin şi codrul: Vãi coboarã fumegând, / Dealuri mândre înverzind, / Vede codrii cum coboarã, / Deal cu deal, / carã cu scarã, / Resfirându-se pe...     7) Impresionantă este atmosfera de mister care invăluie totul, astfel încat negurile, câmpia, florile, norii şi valurile par a fi înzestrate cu o existenţă magică :Lângă lac, pe care norii / Au urzit o umbră fină, / ... de mişcări de valuri / Ca de bulgări de lumină (masc.)  –  Poezia Dormit-... eu   –  Şi poezia În ochii... citisem.    8) Lângă lac, pe care norii / Au urzit o umbră...   –  A seduce.   9) Dintr-o altă poezie de dragoste: Ah! ascultă mândruliţă, / ... ,  / Şoapta-mi blândă de amor, / Să-ţi cânt dulce, dulce tainic, / Cântul jalnic / Ce-ţi cântam adeseori (O călărire în zori).   10) Poezia  ... (în metru antic) –  O altă sfântă, apărătoare a iubirii: Căci vrăjiţi sunt trandafirii / De-un cuvânt al Sfintei...    11) Literă greacă   –   Ca să iasă chipu-n...  , / Trandafiri aruncă tineri  –   Poezia Ce e... ? (neart.).   12Imaginară, precum natura feerică infatişată ca rod al imaginaţiei eminesciene   –  Din Floare albastră: Iar te-ai cufundat în...  / Şi în nori şi-n ceruri nalte? / De nu m-ai uita încalte, / Sufletul vieţii mele.                                                                                           Dicţionar: ONIC, ELBA, LSI, AAI.
 


 Prof. Nicolae Vicolov
 
 solutia
 Consultarea textului 




 Neguri albe, stralucite
Naste luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le intinde pe câmpie; S-adun flori în sezatoare
De painjen tort să rumpa,
Si anina-n haina noptii
Boabe mari de piatra scumpa.
Linga lac, pe care norii
Au urzit o umbra fina,
Rupta de miscari de valuri
Ca de bulgari de lumina,
Dindu-si trestia-ntr-o parte,
Sta copila lin plecata,
Trandafiri arunca rosii
Peste unda fermecata.
   Ca să vad-un chip, se uita
Cum alearga apa-n cercuri,
Căci vrajit de mult e lacul
De-un cuvint al sfintei Miercuri:
Ca să iasa chipu-n fata,
Trandafiri arunca tineri,
Căci vrajiti sunt trandafirii
De-un cuvint al sfintei Vineri.
Ea se uita... Paru-i galben,
Fata ei lucesc în luna,
Iar în ochii ei albastri
Toate basmele s-aduna.

 
,,Craiasa din povesti are profunde vibratii folclorice, poezia valorificand povestile populare cu personajele lor fabuloase si mitologice. Titlul trimite la un personaj de basm, craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica, impresionant de frumoasa, care este personificata, deoarece i se atribuie insusiri omenesti de simtire si sensibilitate.

Tema poeziei o constituie contemplatia poetului in fata unei naturi feerice, de basm, care ocroteste iubirea si care se emotioneaza la vederea frumoasei copile asemuita cu o craiasa din povesti.

Structura si semnificatii.

Poezia ,,Craiasa din povestia este o idila cu puternice note de pastel si este alcatuita din sapte strofe distribuite astfel: in primele trei strofe predomina elementele de pastel, descrierile de natura in care notele rustice se impletesc cu elemente ale Cosmosului, iar in ultimele patru strofe se intensifica accentele de idila prin portretizarea iubitei, care capata valentele unui personaj de poveste.

In poezia ,,Craiasa din povestia se manifesta doua spatii care se afla intr-o armonie perfecta: unul exterior, corespunzand lumii reale si altul interior, un spatiu al sentimentelor si trairilor lirice.

Compozitional, poezia este structurata in doua planuri distincte, unul uman si celalalt al naturii. In lirica eminesciana natura se manifesta prin doua ipostaze care se intrepatrund, una terestra si alta cosmica, fiecare dintre ele fiind alcatuite din elementele specifice viziunii poetice: lacul, florile, campia, trestiile, luna, norii.

Prima strofa ilustreaza statutul de stapana a lumii pe care luna il are in intreaga lirica eminesciana. Ea este astrul tutelar, care vegheaza intreaga fire si ocroteste indragostitii, participand la sentimentul de iubire. Poezia incepe cu un oximoron , ,,neguri albea, pe care luna, personificata, le naste, ,,le scoate peste apea si ,,le intinde pe campiea. Inceputul poeziei este dominat de elemente de pastel, de aceea imaginile vizuale sunt compuse din elementele naturii terestre, apele si campia si din cele ale naturii cosmice, luna ca stapana absoluta a lumii. Imaginea feerica a naturii terestre este luminata de astrul tutelar, luna, fiind sugerata de epitetele ,,stralucitea si ,,argintiea, interferand astfel planul teluric cu cel cosmic. Intreg tabloul este incarcat de gingasie si emotie, imaginile motorii fiind definite de verbe sugestive: ,,nastea, ,,le scoatea, ,,le intindea.

Strofa a doua compune tabloul inserarii, fiind dominante imaginile dinamice, illustrate prin verbele ,,s-aduna, ,,sa rumpaa, ,,aninaa, iar imaginea vizuala este exprimata prin metafora personificatoare ,,haina noptiia, pe care stralucesc ,,boabe mari de piatra scumpaa.

In strofa a treia, planul celest si planul terestru se armonizeaza intr-o natura plina de vraja si gingasie prin imaginea vizuala a norilor personificati care ,,au urzita umbre pe lacul, ale caror unduiri creeaza o imagine feerica, unica prin comparatia valurilor miscatoare cu ,,bulgari de luminaa.

Strofa a patra introduce elementele de idila, compune relatia armonioasa dintre om si natura, langa lacul lucitor, se iveste dintre trestii o copila care arunca trandafiri rosii in ,,unda fermecataa.

Strofele a cincea si a sasea amplifica magia naturii, lacul este vrajit de frumusetea copilei care-si oglindeste chipul in apa lui. Lacul capata insusiri umane, deoarece apele ,,aleargaa in cercuri. Eminescu introduce aici un personaj de basm popular, pe sfanta Miercuri. Copila daruieste lacului trandafiri ,,tineria, pentru ca sa-i limpezeasca apele si sa-si poata vedea chipul. Elementul fabulos este simbolizat prin trandafirii vrajiti de ,,un cuvant al sfantei Vineria. Se imbina astfel lumea reala cu lumea imaginara a basmului. Din aceste doua strofe reiese comuniunea perfecta dintre om si natura, avand aici un specific aparte, acela de fabulos, de magie din basmele populare, prin repetitia epitetului ,,vrajita: ,,vrajit de mult e lacula si ,,vrajiti sunt trandafiriia. Imaginile vizuale sunt motorii prin verbele de miscare, deoarece ,,alearga apa-n cercuria si ,,trandafiri arunca tineria.

Ultima strofa compune chipul iubitei, un portret specific aparitiei feminine din lirica eminesciana. Descrierea fetei este realizata prin imaginea artistica a oglindirii in apele lacului. Copila are parul galben si ochi albastri, in care se reflecta o lume de poveste: ,,Ea se uitaaParu-i galben, / Fata ei lucesc in luna, / Iar in ochii ei albastri / Toate basmele s-aduna.a. Chipul ei este infrumusetat, asadar, de sufletul plin de candoarea povestilor, puritatea erotica, ceea ce semnifica o intrepatrundere perfecta a lumii reale cu lumea imaginara a fabulosului.

Finalul poeziei sugereaza ideea unei naturi magnifice si fabuloase, in care omul se integreaza perfect prin candoare si puritate erotica.

 

  
 
Solutia careului: Copii eram noi amandoi
 
 F
2
R
3
A
4
T
5
 E
6
 
7
 A
8
 D
9
  E
10
 S
11
 E
12
 A
2
  I
 
A
 
R
 
 
A
 
L
 
B
 
A
 
S
 
T
 
R
 
I
3
 E
 
S
 
T
 
E
 
 
 
I
 
C
 
R
 
 
 
R
 
A
 
U
4       
 C
 
 
A
 
T
 
O
 
T
 
 
 
A
 
T
 
A
 
 
 
R
 E
 
F
 
 
I
 
C
 
R
 
E
 
 
 
U
 
I
 
M
 
I
6    
 
 
I
 
N
 
C
 
H
 
I
 
S
 
I
 
 
 
N
 
I
 
N
7
C
 
I
 
N
 
E
 
I
 
 
 
T
 
A
 
C
 
A
 
N
 
D
8
E
 
C
 
O
 
 
 
U
 
N
 
 
 
M
 
U
 
T
 
I
 
 
9
T
 
E
 
 
 
A
 
L
 
B
 
A
 
 
 
C
 
A
 
S
 
A
10
A
 
 
 
L
 
B
 
 
 
A
 
T
 
I
 
 
 
T
 
T
 
D
11
T
 
I
 
U
 
I
 
E
 
 
 
A
 
D
 
I
 
E
 
R
 
E
12
I
 
M
 
P
 
A
 
R
 
A
 
T
 
U
 
L
 
 
 
U
 
S