Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru şi cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele şi cerul românesc. Mircea Eliade
ORIZONTAL : 1) Iubită, portretizată ca un personaj de poveste, în poezia din titlu, apărută în 1876, în „Convorbiri literare” – În primele strofe predomină elemente de pastel: S-adun... în şezătoare / De painjen tort să rumpă, / Şi anină-n haina nopţii / Boabe mari de piatră scumpă. 2) Din descrierea copilei, fiinţei întrupate din trestii: Păru-i galben, / Faţa ei lucesc în lună, / Iar în ochii ei... / Toate basmele s-adună – Poezia Mai am un singur... 3) Cete! – Dându-... trestia-ntr-o parte, / Stă copila lin plecată – Trandafiri aruncă roşii / Peste... fermecată. 4) Poezia ... steaua – Din poezia Diana: Din valuri reci, din umbre moi,/ S'... ' o zână liniştită / Cu ochii mari, cu umeri goi? – Notă muzicală. 5) Mutare! – Din Atât de fragedă: O vis ferice de iubire, / Mireasă blândă din poveşti, / Nu mai zâmbi! A ta zâmbire / Mi-arată... de dulce eşti – Josul apei. 6) Crăiasa din poveşti descântă apele, oficiind un adevărat ritual: Ca să iasă chipu-n faţă, / Trandafiri aruncă... – A fremăta. 7) Adevărate – În schiţa de portret a copilei apare eterna iubita eminesciană: Iar în ochii ei albaştri / Toate basmele s-... 8) Ere! – Crăiasa emană multă vrajă şi gingăşie: Iar în ochii ei albaştri / Toate... s-adună. 9) Luna, stăpâna nopţii, umple cadrul cu puteri magice: Neguri albe, strălucite / Naşte luna argintie, / Ea le... peste ape, / Le întinde pe câmpie – Uimit. 10) Aruncă proiectile – Iscusinţă. 11) A enerva – Soţia legendarului Manole – Cap de oltean! 12) Din scrisoarea Cezarei către Ieronim: Dar te iubesc. Crede că nu voi supravieţui nenorocirea mea. Rămâind... , nu m-ai scăpa, ci m-ai face numai să mor de îngrijire (Cezara) – Din Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie: Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,/ Dacă... -ţi mîndri aste le nutresc – Şi din poezia Nu mă înţelegi: În ochii mei acuma nimic nu... preţ / Ca taina ce ascunde a tale frumuseţi.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
Prof. Nicolae Vicolov
solutiaConsultarea textului
| Neguri albe, stralucite Naste luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le intinde pe câmpie; S-adun flori în sezatoare De painjen tort să rumpa, Si anina-n haina noptii Boabe mari de piatra scumpa. Linga lac, pe care norii Au urzit o umbra fina, Rupta de miscari de valuri Ca de bulgari de lumina, Dindu-si trestia-ntr-o parte, Sta copila lin plecata, Trandafiri arunca rosii Peste unda fermecata. |
Ca să vad-un chip, se uita Cum alearga apa-n cercuri, Căci vrajit de mult e lacul De-un cuvint al sfintei Miercuri: Ca să iasa chipu-n fata, Trandafiri arunca tineri, Căci vrajiti sunt trandafirii De-un cuvint al sfintei Vineri. Ea se uita... Paru-i galben, Fata ei lucesc în luna, Iar în ochii ei albastri Toate basmele s-aduna. |
,,Craiasa din povesti
are profunde vibratii folclorice, poezia valorificand povestile populare cu
personajele lor fabuloase si mitologice. Titlul trimite la un personaj de basm,
craiasa fiind aici o metafora pentru iubirea armonizata perfect cu natura mirifica,
impresionant de frumoasa, care este personificata, deoarece i se atribuie
insusiri omenesti de simtire si sensibilitate.
Tema poeziei o constituie contemplatia
poetului in fata unei naturi feerice, de basm, care ocroteste iubirea si care
se emotioneaza la vederea frumoasei copile asemuita cu o craiasa din povesti.
Structura si semnificatii.
Poezia ,,Craiasa din
povestia este o idila cu puternice note de pastel si este
alcatuita din sapte strofe distribuite astfel: in primele trei strofe
predomina elementele de pastel, descrierile de natura in care notele
rustice se impletesc cu elemente ale Cosmosului, iar in ultimele patru strofe
se intensifica accentele de idila prin portretizarea iubitei, care
capata valentele unui personaj de poveste.
In poezia ,,Craiasa din
povestia se manifesta doua spatii care se afla intr-o armonie perfecta:
unul exterior, corespunzand lumii reale si altul interior, un
spatiu al sentimentelor si trairilor lirice.
Compozitional, poezia este structurata
in doua planuri distincte, unul uman si celalalt al naturii.
In lirica eminesciana natura se manifesta prin doua ipostaze care se
intrepatrund, una terestra si alta cosmica, fiecare dintre ele
fiind alcatuite din elementele specifice viziunii poetice: lacul, florile,
campia, trestiile, luna, norii.
Prima strofa ilustreaza statutul de
stapana a lumii pe care luna il are in intreaga lirica eminesciana. Ea
este astrul tutelar, care vegheaza intreaga fire si ocroteste
indragostitii, participand la sentimentul de iubire. Poezia incepe cu un oximoron
, ,,neguri albea, pe care luna, personificata, le naste, ,,le scoate
peste apea si ,,le intinde pe campiea. Inceputul poeziei este dominat de
elemente de pastel, de aceea imaginile vizuale sunt compuse din elementele
naturii terestre, apele si campia si din cele ale naturii cosmice,
luna ca stapana absoluta a lumii. Imaginea feerica a naturii terestre este
luminata de astrul tutelar, luna, fiind sugerata de epitetele
,,stralucitea si ,,argintiea, interferand astfel planul teluric cu cel cosmic.
Intreg tabloul este incarcat de gingasie si emotie, imaginile motorii
fiind definite de verbe sugestive: ,,nastea, ,,le scoatea, ,,le
intindea.
Strofa a doua compune tabloul inserarii,
fiind dominante imaginile dinamice, illustrate prin verbele ,,s-aduna,
,,sa rumpaa, ,,aninaa, iar imaginea vizuala este exprimata prin
metafora personificatoare ,,haina noptiia, pe care stralucesc ,,boabe mari
de piatra scumpaa.
In strofa a treia, planul
celest si planul terestru se armonizeaza intr-o natura plina de vraja si
gingasie prin imaginea vizuala a norilor personificati care ,,au
urzita umbre pe lacul, ale caror unduiri creeaza o imagine feerica, unica prin comparatia
valurilor miscatoare cu ,,bulgari de luminaa.
Strofa a patra introduce elementele de
idila, compune relatia armonioasa dintre om si natura, langa lacul lucitor,
se iveste dintre trestii o copila care arunca trandafiri rosii in ,,unda
fermecataa.
Strofele a cincea si a
sasea amplifica
magia naturii, lacul este vrajit de frumusetea copilei care-si oglindeste
chipul in apa lui. Lacul capata insusiri umane, deoarece apele ,,aleargaa in
cercuri. Eminescu introduce aici un personaj de basm popular, pe sfanta
Miercuri. Copila daruieste lacului trandafiri ,,tineria, pentru ca sa-i
limpezeasca apele si sa-si poata vedea chipul. Elementul fabulos este
simbolizat prin trandafirii vrajiti de ,,un cuvant al sfantei Vineria. Se
imbina astfel lumea reala cu lumea imaginara a basmului. Din aceste doua
strofe reiese comuniunea perfecta dintre om si natura, avand aici un
specific aparte, acela de fabulos, de magie din basmele populare, prin repetitia
epitetului ,,vrajita: ,,vrajit de mult e lacula si ,,vrajiti sunt
trandafiriia. Imaginile vizuale sunt motorii prin verbele de miscare,
deoarece ,,alearga apa-n cercuria si ,,trandafiri arunca tineria.
Ultima strofa compune chipul iubitei,
un portret specific aparitiei feminine din lirica eminesciana. Descrierea fetei
este realizata prin imaginea artistica a oglindirii in apele lacului.
Copila are parul galben si ochi albastri, in care se reflecta o lume de
poveste: ,,Ea se uitaaParu-i galben, / Fata ei lucesc in luna, / Iar in ochii
ei albastri / Toate basmele s-aduna.a. Chipul ei este infrumusetat, asadar, de
sufletul plin de candoarea povestilor, puritatea erotica, ceea ce semnifica o
intrepatrundere perfecta a lumii reale cu lumea imaginara a fabulosului.
Finalul poeziei sugereaza
ideea unei naturi magnifice si fabuloase, in care omul se integreaza perfect
prin candoare si puritate erotica.
1
F
|
2
R
|
3
A
|
4
T
|
5
E
|
6
|
7
A
|
8
D
|
9
E
|
10
S
|
11
E
|
12
A
|
2
I
|
A
|
R
|
A
|
L
|
B
|
A
|
S
|
T
|
R
|
I
|
|
3
E
|
S
|
T
|
E
|
I
|
C
|
R
|
R
|
A
|
U
|
||
4
C
|
A
|
T
|
O
|
T
|
A
|
T
|
A
|
R
|
|||
5
E
|
F
|
I
|
C
|
R
|
E
|
U
|
I
|
M
|
I
|
||
6
|
I
|
N
|
C
|
H
|
I
|
S
|
I
|
N
|
I
|
N
|
|
7
C
|
I
|
N
|
E
|
I
|
T
|
A
|
C
|
A
|
N
|
D
|
|
8
E
|
C
|
O
|
U
|
N
|
M
|
U
|
T
|
I
|
|||
9
T
|
E
|
A
|
L
|
B
|
A
|
C
|
A
|
S
|
A
|
||
10
A
|
L
|
B
|
A
|
T
|
I
|
T
|
T
|
D
|
|||
11
T
|
I
|
U
|
I
|
E
|
A
|
D
|
I
|
E
|
R
|
E
|
|
12
I
|
M
|
P
|
A
|
R
|
A
|
T
|
U
|
L
|
U
|
S
|
